Infrastructură

Încărcare rapidă pe autostrăzi: ce există azi pe A1 și ce aduce apelul de 49,5 milioane de euro

România are peste 10.000 de puncte publice de încărcare, dar foarte puține dintre ele sunt pe autostradă. Un apel de 49,5 milioane de euro pentru stații pe drumurile administrate de CNAIR se închide pe 27 noiembrie, fără nicio stație contractată deocamdată.

Stație publică de încărcare pentru vehicule electrice, cu loc de parcare marcat
Imagine ilustrativă. Foto: Reinhard Bruckner / Pexels

Întrebarea practică pentru cineva care pleacă de la București la Arad cu o mașină electrică nu este câte prize există în toată țara, ci câte sunt pe traseu. Răspunsul, la noiembrie 2026, este încă „puține, dar în creștere”.

Câte puncte există

La finalul trimestrului trei din 2026, România avea peste 10.000 de puncte publice de încărcare: aproximativ 5.010 în curent continuu și 5.060 în curent alternativ, cu circa 3.000 de puncte noi adăugate în primele nouă luni ale anului. Numărul punctelor DC a crescut de peste 30 de ori față de finalul lui 2020.

O precizare de metodă: aceste cifre provin dintr-un studiu privat preluat de presa de specialitate, nu dintr-o publicare oficială a ANRE, a Ministerului Energiei sau a bazei europene EAFO. Hărțile publice deschise numără altfel - pe stații, nu pe puncte - și ajung la ordine de mărime diferite, pentru că includ și înregistrări nefuncționale.

Ce cere regulamentul european

Regulamentul (UE) 2023/1804, cunoscut drept regulamentul AFIR, stabilește ținte obligatorii pe rețeaua transeuropeană de transport. Pentru autoturisme, pe fiecare sens de mers și la cel mult 60 de kilometri:

  • până la 31 decembrie 2025 - grupuri de minimum 400 kW, din care cel puțin un punct de minimum 150 kW;
  • până la 31 decembrie 2027 - grupuri de minimum 600 kW, din care cel puțin două puncte de minimum 150 kW.

Pentru vehiculele grele, cerințele cresc la 1.400 kW per grup din 2025, pe cel puțin 15% din lungimea rețelei, apoi la 2.800 kW pe rețeaua principală din 2027 și la 3.600 kW la fiecare 60 de kilometri din 2030.

O analiză Transport & Environment din iulie 2026 arăta că 79% din rețeaua principală europeană respecta în iunie 2026 cerința de 150 kW la 60 de kilometri, iar pentru România estima nevoia a șapte amplasamente strategice suplimentare, multe dintre ele existente și necesitând doar un upgrade de echipament. Un procent oficial de conformitate pentru România nu există, nici de la Comisia Europeană, nici de la Ministerul Transporturilor.

Ce există acum pe A1

Cel mai mare punct de pe traseu este hubul OMV Petrom de la Miercurea Sibiului, la kilometrul 288+810: două stații cu câte 17 puncte, 300 kW pentru autoturisme și 400 kW pentru camioane, circa 10 MW putere instalată. A fost inaugurat în mai 2025, nu în 2026. Rompetrol a instalat 12 stații de 300 kW în 11 locații pe coridorul A1, cu o investiție de aproximativ 2,2 milioane de euro, din care circa un milion din fonduri europene.

Separat, Eldrive a inaugurat în decembrie 2025 prima stație de 1 MW din România, un hub cu 11 puncte amplasat la Supernova Pitești, capabil să livreze până la 250 kW pentru fiecare dintre patru mașini simultan. Unele relatări o plasează „pe A1”; operatorul indică parcarea centrului comercial.

Pe partea de infrastructură nouă, CNAIR a scos la concesionare spații de servicii, cu oferte depuse pe 20 martie 2026 pentru opt locații, printre care A1 Sibiu–Boița la kilometrul 229+800. Ofertanții au fost Oscar Downstream și MOL România, pentru concesiuni de 14 până la 30 de ani. Toate viitoarele spații de servicii vor trebui să includă stații de reîncărcare. Pe lotul 2 al A0 Nord, în zona Balotești, CNAIR cere o premieră în România: stații pentru camioane electrice cu cel puțin opt puncte de 350 kW fiecare, fiecare grup livrând minimum 3.600 kW, plus dușuri pentru șoferi. Nu există o dată de punere în funcțiune.

Apelul de 49,5 milioane de euro

Finanțarea dedicată stațiilor de pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale administrate de CNAIR se numește e-Mobility RO, submăsura 1, și are un buget de 49,5 milioane de euro, aproximativ 259,8 milioane de lei. Banii vin din Fondul pentru Modernizare, nu din PNRR. Ghidul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 25 septembrie 2026, iar depunerile se fac între 28 septembrie și 27 noiembrie 2026, prin MySMIS.

Numărul și amplasamentele stațiilor vor fi cunoscute abia după evaluare și contractare, deci la data acestui material nicio stație nu este contractată prin acest apel. Circulă și o cifră de 495 de milioane de euro pentru același program; valoarea din ghid este 49,5 milioane.

O confuzie frecventă merită lămurită: prescurtarea „AFIR” înseamnă aici regulamentul european privind infrastructura pentru combustibili alternativi, nu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care nu finanțează stații pe autostrăzi. Separat, Administrația Fondului pentru Mediu are în bugetul pe 2026 o sumă de 100 de milioane de lei pentru stații în localități - un program diferit, fără legătură cu autostrăzile.

Cât costă un kWh

Tarifele oficiale ale operatorilor mari, cu datele lor:

  • Renovatio e-charge, din 15 ianuarie 2026: 2,49 lei/kWh în aplicație și 2,69 lei/kWh la POS pentru stațiile de până la 149 kW; 2,79, respectiv 2,99 lei/kWh pentru cele de peste 150 kW.
  • OMV eMotion, din 24 septembrie 2026, pentru încărcare ultrarapidă până la 300 kW: 2,54 lei/kWh cu abonament de 11,98 lei pe lună, 2,74 lei/kWh fără abonament și 2,94 lei/kWh la terminal.

Intervalul de referință pentru curent continuu în 2026 este, așadar, aproximativ 2,5–3 lei/kWh la operatorii mari, cu un plus de circa 20 de bani pe kWh pentru plata fără cont sau abonament. Ghidurile agregatoare care circulă online dau intervale mult mai largi și contradictorii; tarifele de mai sus sunt cele publicate de operatori.

Întrebări frecvente

Câte stații de încărcare are România?

Peste 10.000 de puncte publice la finalul trimestrului trei din 2026, aproximativ 5.010 în curent continuu și 5.060 în curent alternativ. Cifra provine dintr-un studiu privat preluat de presa de specialitate; o publicare oficială echivalentă nu există.

Cât costă încărcarea la o stație rapidă?

Aproximativ 2,5–3 lei pe kWh la operatorii mari în 2026. Renovatio practică 2,49–2,99 lei/kWh în funcție de puterea stației și de modul de plată, iar OMV eMotion 2,54–2,94 lei/kWh pentru încărcarea ultrarapidă.

Ce cere legislația europeană pentru autostrăzi?

Regulamentul (UE) 2023/1804 cere, pe rețeaua TEN-T principală și pe fiecare sens de mers, grupuri de încărcare la cel mult 60 km: minimum 400 kW din 2025, cu cel puțin un punct de 150 kW, și minimum 600 kW din 2027, cu cel puțin două puncte de 150 kW.

Când apar stații noi pe A1?

Apelul e-Mobility RO, cu un buget de 49,5 milioane de euro pentru drumurile administrate de CNAIR, se închide pe 27 noiembrie 2026. Amplasamentele vor fi cunoscute după evaluare și contractare, deci nicio stație nu este încă angajată prin această finanțare.

Unde este cel mai mare hub de încărcare de pe autostradă?

La Miercurea Sibiului, pe A1, la kilometrul 288+810: hubul OMV Petrom are 34 de puncte rapide, 300 kW pentru autoturisme și 400 kW pentru camioane, cu circa 10 MW putere instalată. A fost inaugurat în mai 2025.

Valentin Mardare

Vali este jurnalist cu experiență în presa online din România, specializat în mobilitate, infrastructură și actualitate. Urmărește cele mai importante știri din domeniul transporturilor, legislației, tehnologiei și indu…